Trei secole de ceramică sudică românească
În perioada iulie-septembrie 2025 puteți vizita la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) din București o expoziție dedicată ceramicii sudice din România, cu exponate realizate în perioada secolelor XIX-XXI.
Piesele aduse în fața publicului sunt representative pentru ceramica tradițională din Oltenia, cuprinzând obiecte provenind din centre ceramice precum Găleşoaia, Glogova, Vârtopu-Peştena, Ștefănești (judeţul Gorj); Româna-Balş, Oboga (judeţul Olt); Noapteșa, Sisești (județul Mehedinți); Lungeşti, Horezu (judeţul Vâlcea). Pentru cele zece județe din Muntenia sunt prezentate piese reprezentative din centrele ceramice de la Curtea de Argeș, Coșești, Golești, Poienița de Muscel (județul Argeș); Calvini, Mânzălești (județul Buzău); Dărmănești, Drăgăiești-Pământeni (județul Dâmbovița); Puchenii-Mari (județul Prahova); Cocioc, Piscu (județul Ilfov).
Fiecare centru ceramic are particularitățile sale distincte. De exemplu, o particularitate a centrului ceramic de la Calvini (județul Buzău) este că femeile participă la toate operațiunile, inclusiv la formarea vaselor pe roată, și că se produce doar ceramică smălțuită de culoare verde sau galbenă. Pentru centrul din Dărmănești (județul Dâmbovița) fondul de culoare este gălbui deschis iar reprezentative sunt oalele joase, de tip amforă, realizate cu scop utilitar variat. Centrul ceramic de la Puchenii Mari (județul Prahova) este specializat în producția de străchini și oale, cu decor făcut pe un fond roșu, nesmălțuit. Pentru Găleșoaia (județul Gorj) sunt caracteristice vasele cu pereți groși, care necesită un timp de ardere în cuptor de la 14 la 16 ore. Cel mai renumit centru din Oltenia, dar și din afara lui, este Horezu (județul Vâlcea), unde motivele decorative cele mai întâlnite sunt: steaua (care reprezintă norocul), spirala (eternitatea), linia ondulată (reușita), cercurile concentrice (siguranța), bobocii de floare (înnoirea), șarpele (păzitorul casei), peștele (simbolul credinței), cocoșul (deșteptătorul țăranului), copacul (pomul vieții), brăduțul (tinerețea), soarele (lumina), luna (liniștea). Pânza de păianjen și cocoșul sunt adesea folosite în decorare.
Trecând prin spațiul expozițional veți putea remarca din tehnicile folosite de fiecare centru în parte, cu elementele de decor și culorile specifice ceramicii sudice românești. Sunt de evidențiat și piesele de ceramică cultă, realizată la Periș și Cocioc (județul Ilfov), în cadrul atelierului „Dochia” (Fabrica de ceramică artizanală a Domeniilor Coroanei), dar și cele produse în perioada interbelică și primii ani de după cel de-al Doilea Război Mondial, la atelierul „Troița”, știut fiind că pictorii români Camil Ressu, Nicolae Tonitza sau Ștefan Dimitrescu s-au numărat printre promotori.
Această expoziție scoate în evidență valoarea artizanilor ceramiști, prin creații de o frumusețe aparte care dăinuie în timp. Veți putea admira piese precum jucării cu fluier, farfurii și străchini oferite la praznice, pahare, căni de miere, cănițe, borcane, solnițe, taiere, castroane, ghivece de flori, ibrice, pușculițe, ulcioare, ulcior cu trompă, ulcior de nuntă, ulcior de câmp, stacane, ș.a.
Expoziția de la Muzeul Național de Istorie a României ar putea fi inclusă în agenda dumneavostră din această vară pentru o incursiune în trei secole de ceramică sudică românească, plină de culoare și aduceri aminte.
Tanța Tănăsescu / Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România
